DOAR O PALMĂ V-A DAT, DOAMNĂ!

Orice ființă umană, în familia sa și în societate, are dreptul să trăiască în siguranță și în pace, să spună liber ce gândește, ce năzuiește și ce crede în orice domeniu, fără teama de a fi hărțuită, pedepsită, maltratată, chinuită, ucisă. Desigur, conceptul este reiterat cu cele mai bune intenții, la nivel declarativ și legal, dar realitatea de toate zilele nu confirmă acest mare deziderat. Statisticile demonstrează că violența domestică în România, în special asupra femeilor a explodat în ultimii cinci ani, crescând cu peste 35%. Astfel, s-a ajuns ca o femeie să fie agresată la fiecare 10 secunde, la fiecare 4 minute o femeie să fie bătută, iar la aproximativ o săptămână, o femeie să fie ucisă în România. Dacă anul trecut au fost întocmite peste 59 000 de dosare privind violența domestică și s-au emis aproape 13 000 de ordine de protecție, doar în primele 6 luni ale acestui an s-a intervenit în aproape 50 000 de cazuri și s-au emis 4670 de ordine de protecție. Dar vârful acestei tragedii îl constituie cele 30 de femei care au decedat anul trecut în urma violenței domestice, iar în primul semestru al acestui an, alte 32 de femei au fost ucise în familiile sau de către partenerii care ar fi trebuit să le ofere protecție și sprijin.

Într-un clasament al rușinii, dezonoarei și tarelor sociale în acest domeniu infracțional, care demonstrează incultură și primitivism sălbatic, România ocupă locul patru în UE, fiind depășită doar de Ungaria, Finlanda și Slovacia, în care, anual, peste 50% dintre femei au fost abuzate, dar mult înaintea Bulgariei, de exemplu, unde sub 10% dintre femei au fost agresate fizic. Cauzele sunt multiple. Cele mai multe violențe se datorează consumului de alcool (România, locul 2 în UE după Danemarca), consumului de droguri (în continuă creștere), la care se adaugă sărăcia, șomajul, incultura, problemele psihice. Nu mă feresc să afirm că o cauză endemică în România este și concepția retrogradă, proprie veacurilor trecute, conform căreia bărbatul este stăpânul absolut, iar femeia, un simplu obiect al proprietății sale, fără drepturi, fără personalitate, fără suflet.

Deși prevenirea și combaterea violenței domestice sunt clar reglementate prin Legea nr. 217/2003, completată în anul 2012 privind ordinul de protecție, nu de puține ori instituțiile abilitate ale statului dovedesc neputință, incapacitate organizatorică și decizională, chiar lipsă de prevedere, implicare și dezinteres, favorizand indirect comportamentul infracțional. De exemplu, deși nu este o caracteristică a activității polițiștilor constănțeni, de pe site-ul “Știri actuale”, la 27 martie a.c., am aflat informația că o femeie a fost bătută de partener pe o stradă din Constanța și, adresandu-se polițiștilor, a fost “calmată” cu îndemnul “Doar o palmă v-a dat, doamnă!” IPJ Constanța a transmis că cercetează cazul cu celeritate! De asemenea, nu de puține ori instanțele judecătorești fie tărăgănează soluționarea cazurilor, fie dovedesc o neînțeleasă clemență față de agresor, cum este cazul recentului femicid din Mureș, criminalul fiind anterior condamnat tot pentru omucidere și viol, dar eliberat la scurt timp pentru “bună purtare” Și a urmat ce a urmat! Comparativ, cu câteva zile în urmă, cu unanimitate de voturi, Senatul italian a adoptat legea conform căreia infracțiunea de femicid (113 cazuri în anul 2024) se pedepsește cu închisoarea pe viață!

În sfârșit, în opinia mea, dar și a multor constănțeni, un rol deosebit în prevenirea violenței domestice revine mass-media. Dincolo de rolul său potențial în materie de informare globală, dincolo de nenumăratele emisiuni de dezbatere și informare publică privind cazuistica în domeniu, specialiștii avertizează cu privire la un așa-numit “terorism mediatic”, constând în avalanșa de crime, bătăi, violuri, tratamente inumane transmise zi de zi și seară de seară, cu impact profund negativ, criminogen. La toate acestea se adaugă din plin violența cibernetică, propagarea atitudinilor și îndemnurilor violente pe rețelele sociale, accesul neîngrădit al copiilor la acestea. În context, la sfârșitul anului trecut, guvernul Australiei a anunțat că va interzice copiilor sub 16 ani accesul la aceste rețele, Olanda intenționează să interzică accesul copiilor sub 15 ani, iar Franța dorește ca verificarea vârstei să fie impusă la nivel european. Ministrul francez al digitalizării a primit un termen de trei luni, după care urmează sancțiuni la nivel național.

Fenomenul distructiv al violenței domestice, femicidul în special și cauzele care le generează nu pot fi epuizate în câteva rânduri. Acestea dovedesc însă crezul și atitudinea care mă reprezintă și, ca om politic responsabil, am dorit să readuc în atenție aceste realități tulburătoare, cinice, dezonorante, care ne împing spre tărâmuri, obiceiuri și concepții de nivel tribal. Mai mult decât atât, am dorit să mă alătur tuturor concetățenilor mei onorabili, majoritari, care doresc mai multă prevenție, cunoaștere și monitorizare eficiente, răspuns prompt și intervenție drastică în toate situațiile de acest gen.