“BOLOJUNK” – GROPARUL ROMÂNIEI

Stimați prieteni români, dragi constănțeni, luni, 10 august, s-au împlinit 100 de zile de coșmar, nesiguranță și teamă față de ziua de mâine pentru toți românii care produc, fie muncitori, salariați, antreprenori, agricultori, care ne asigură sănătatea, învățământul, cultura și arta, elevi, studenți, pensionari, oameni cu dizabilități fără vina lor, pentru întreaga suflare românească. S-au împlinit 100 de zile nefaste, plus încă un an dinainte, în care un prim-ministru ignorant, semidoct economic (ori girând cu râvnă alte interese), obtuz și refractar la orice propunere, sugestie, sfat sau alternativă, a călcat și încă i se îngăduie să calce cu cinism în picioare primele trei și cele mai importante prevederi imperative cuprinse în art.3 al Constituției: “România este stat de drept, democratic și social…”

Afirmațiile de mai sus nu sunt nici false, nici hazardate și nici prea dure, ba poate chiar prea îngăduitoare față de catastrofa economică, socială și a încălcării principiilor democratice pricinuită de numitul poate prea blând BoloJaf, acest demagog rudimentar, care nu merită apelativul de domn și cu atât mai puțin cel de prim-ministru al unei țări europene. Cu o gândire de nivel tribal și comportament de șef de uliță care împarte dreptatea cu șișul, acest CurFudul lovit cu leuca puterii a împins țara pe marginea cea mai fragilă a prăpastiei. Zeci de mii de firme închise. Șomaj. Taxe aberante. Impozite pe principiul fumăritului și al numărului de ferestre. Inflație galopantă, cea mai mare din Europa. Investiții oprite. Explozia prețurilor. Prăbușirea consumului. Finanțarea cu cele mai mari dobânzi etc. În concluzie, România a ajuns “Coșul de gunoi al mediului de afaceri”, așa cum s-a exprimat de curând unul dintre vechii fruntași liberali.

Iată, stimați prieteni, cum a ajuns România, țara noastră cu resurse și cu oameni muncitori și demni, să stea cu sufletul la gură și în genunchi în fața agențiilor de rating Fitch și Moody’s până săptămâna trecută, în umilitoarea speranță de a nu se prăbuși la nivelul “Junk”. Și, în context, permiteți-mi să cred că rușinoasa prăbușire nu s-a produs din simpatie pentru români, din solidaritate și sprijin european ori al parteneriatului strategic, ci mai degrabă pentru foloase, beneficii, parteneriate facile, poziție geografică, resurse și – de ce nu? – poate pentru experimente inedite, controlul dezvoltării economice, acceptări diverse fără negociere sau chiar testarea unor limite ale suportabilității.

Și peste toate acestea, de 100 de zile tronează nesimțirea fără limite, nerușinarea și tupeul grosier al acestui gropar al economiei românești și al înglodării în datorii a românilor, față de care până și infamul K.W.Johannis ne pare acum un etalon de moralitate. Așadar, după împlinirea celor 100 de zile de când Parlamentul României a hotărât ca BoloJaf să fie alungat prin demitere din fruntea Guvernului, eu personal, ca om politic responsabil și cetățean cu toate obligațiile îndeplinite, îmi revendic dreptul de a întreba și de a mi se răspunde ce funcție legală, constituțională, oficială și recunoscută internațional mai poate pretinde că îndeplinește acest individ veros? Ce drept de inițiativă legislativă mai poate avea un premier și un guvern demis de peste 100 de zile, ai cărui foști miniștri încurcă fiecare treburile zilnice din câte două-trei ministere? Ce puteri de reprezentare și ce angajamente valide pe plan internațional mai poate încheia în numele României și al românilor un premier demis, dar lipsit onoare și cultură politică? De ce nu se activează toate prerogativele constituționale pentru stoparea jocurilor de putere și de interese ale acestui haștagist și combinator notoriu care blochează iresponsabil (sau conștient?) guvernarea și țara? În sfârșit, cât timp și de ce mai avem de așteptat până când, pe lângă funcționarea cu orar prelungit a Muzeului Cotroceni, vom vedea și “Fumul Alb” al desemnării unui candidat pentru funcția de premier, fără orgolii de partid sau personale, fără idei preconcepute, condiții absurde sau linii roșii, care să îndeplinească procedura învestirii unui guvern legal, responsabil și cu puteri depline pentru mai binele și siguranța oamenilor?

România și românii, după toate poverile care pe nedrept le-au fost puse în spate, precum și după demonstrarea loialității față de cauze improprii și parteneri în dificultate, chiar și în condițiile propriilor dificultăți, au reușit totuși evitarea ratingului “Junk”. Nu este o victorie nici măcar “a la Pirus” a guvernării BoloJaf, așa cum ipochimenul și a sa purtătoare de cuvinte mincinoase au avut tupeul să susțină într-o conferință de presă cu sala goală. Această evitare în ultima clipă a catastrofei “Junk” poate că va avea totuși darul, în contrapondere, să trezească unele conștiințe și să declanșeze demersul constituțional necesar pentru a înlătura și catastrofa “BOLOJUNK”. Dar, conform faptelor și atitudinii reprobabile, antidemocratice și anticonstituționale, nu numai înlăturarea, ci și răspunderea. Pentru că nimeni nu este mai presus de lege! Nici măcar “BOLOJUNK” cel rudimentar, înfumurat și sortit oprobriului public!