PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI…

Astăzi, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, nu cred că aș fi putut intitula mai sugestiv și mai onorant mesajul meu către Dumneavoastră, dragi prieteni români, decât rememorând aceste două prime versuri geniale ale baladei “Miorița”, capodopera absolută a folclorului și spiritualității românești, apreciată drept cea mai frumoasă epopee pastorală din lume. Mai mult, încercând să le înțeleg ca pe o adevărată uvertură de binecuvântare, cred cu tărie că acestea nu sunt doar giuvaieruri de neasemuit, ci și localizează pentru eternitate, într-o magistrală modalitate poetică, întreaga creație culturală care ne definește, ne unește ca spirit național și ne asigură locul nostru distinct în universalitate.

În Ziua Culturii Naționale mă alătur Dumneavoastră în a crede cu tărie că doar din perspectiva amintită putem înțelege pe deplin și importanța instituirii anului 2026 drept “Anul Constantin Brâncuși”, omagiind 150 de ani de la nașterea acestui artist universal, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, a cărui operă nu poate fi încadrată în istorie, ci doar în veșnicie. Drept dovadă, încă din anul 2024, Ansamblul “Calea Eroilor” din Târgu Jiu a fost înscris în Patrimoniul Universal UNESCO. Din perspectiva cultural-națională, permiteți-mi să reamintesc faptul că esența viziunii artistice a marelui sculptor, omagiat în acest an, dar mai ales obârșia străveche a operei sale au fost pilduitor prezentate de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în lucrarea “Brâncuși. Sculptor creștin ortodox”, tradusă deja în șapte limbi de circulație internațională.

Ziua Culturii Naționale, dragi români, să ne fie întotdeauna imboldul lăuntric de a ne înnobila sufletul cu valorile autentice nesfârșite ale culturii și spiritualității românești. Într-o lume care tinde spre kitsch, superficialitate și uniformizare, ne revine tuturor datoria de conștiință ca prin păstrarea nealterată a acestor mari valori să preîntâmpinăm ceea ce cu mâhnire și revoltă scria marele Eminescu: “Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine.” Personal, și în această Zi a Culturii Naționale, împărtășesc pe deplin convingerea majorității covârșitoare a românilor de bună-credință, indiferent de crez politic, că în această “gură de rai” numită Romania, constatarea poetului național va rămâne doar o atenționare a istoriei, și nicidecum o realitate a prezentului.

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!
VEȘNICIE CULTURII NAȚIONALE!