VODĂ CUZA-UN EUROPEAN DESĂVÂRSIT

Dragi români!

Astăzi, 24 ianuarie, o zi geroasă de iarnă ca a fiecărui an, dar ca întotdeauna și zi de sărbătoare pentru fiecare suflet cald de român care cunoaște și prețuiește istoria neamului său. Este aceeași zi a anului 1859, când, prin Unirea Principatelor, s-au pus bazele Statului Unitar Modern Român. Atunci, intelectuali patrioți și vizionari, sfidând potrivniciile timpurilor și ale imperiilor, au făcut posibil actul istoric al nașterii României, aniversat astăzi, fără de care Marea Unire de la 1918 nu ar fi fost posibilă. Și tot astăzi, ca întotdeauna, gândurile noastre se întâlnesc și se întrupează în personalitatea și faptele politice ale lui Alexandru Ioan Cuza, întâiul Domn al Principatelor Unite, om de stat cu mândrie de român și virtuți europene, primul domnitor care nu a pupat papucul sultanului.

Despre personalitatea lui Cuza, foarte exigentul Nicolae Iorga scria la superlativ: “Colonelul Cuza e una – Vodă Cuza alta (…). Încolo, pentru noi un om nou, adevărat nou, strălucit nou, a răsărit în ianuarie 1859. El a rămas același până în clipa abdicării.” Și așa a și fost! Lista lungă a realizărilor din prea scurta sa domnie îl situează în istorie drept un adevărat reformator european, în slujba românilor: reforma agrară, prin împroprietărirea a peste 400 000 de familii țărănești; recuperarea a peste un sfert din teritoriul național prin secularizarea unor averi mănăstirești; reforma învățământului, cu obligativitatea învățământului primar, precum și înființarea Universităților din Iași și București; reforma Justiției și adoptarea Codurilor civil și penal de inspirație franceză; organizarea modernă a Armatei Naționale și înmânarea primelor drapele de luptă; reforma fiscală; legea contabilității, legea consiliilor județene, legea căilor ferate, legea telegrafo-poștală, înființarea Consiliului de Stat etc. Iar cât privește politica sa externă, strălucit exemplu pentru mai marii noștri de astăzi, tot Iorga aprecia “cuvintele mândre cu care el vorbea turcilor, cabinetelor europene, proclamând o Românie mândră.”

Dragi prieteni români!

Permiteți-mi să mă alătur Dumneavoastră în a fi, împreună, adânc recunoscători generației de acum 167 de ani, care, prin victoria istorică de la 24 ianuarie, ne-a lăsat pentru totdeauna în grijă prețuirea acestei Zile drept sărbătoare națională. Gândindu-ne cu respect la acea zi a lui 1859, să încercăm astăzi, în intimitatea noastră, să înțelegem și să trăim entuziasmul și bucuria românilor de atunci, al căror înaintemergător a fost ales Vodă Cuza! Și tot astăzi, cu credință creștină, fie în bisericile parohiale și mănăstiri, fie în intimitatea noastră, să onorăm slujba de Te Deum întru cinstirea acestei sărbători naționale, oficiată de toți ierarhii, preoții și diaconii Bisericii Ortodoxe Române! Așa să ne ajute Dumnezeu!

LA MULȚI ANI ÎN UNIRE, ROMÂNI!