CE DORESC ROMÂNII?

​La 1 februarie a.c., odată cu intonarea Imnului de Stat al României, a debutat cea de-a 3-a sesiune a actualei legislaturi parlamentare. Personal, îmi exprim convingerea că solemnitatea acestei proceduri, mai ales în actualul context politic și economic intern și internațional, a însemnat și un moment motivațional puternic pentru senatorii și deputații PSD, pentru întreaga coaliție parlamentară. Aprecierea nu este nicidecum de complezență. În această sesiune parlamentară, ca și pentru întregul an, sunt deja știute importanța deosebită și urgența adoptării unor proiecte de lege cu impact benefic imediat asupra vieții românilor și activității economice, precum și stringența impulsionării și finalizării unor acțiuni politico-diplomatice la nivel internațional, care trenează de mai multă vreme. Așadar, într-un timp relativ scurt, pe termene eșalonate de la primele zile ale acestei luni și până la sfârșitul anului 2022, Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, constituită democratic la sfârșitul anului trecut, are de îndeplinit programe și măsuri pentru care s-a angajat atât în fața românilor, cât și pentru susținerea domeniului antreprenorial.

​În primele zile, Parlamentul va dezbate și va adopta în regim de urgență proiectul de lege pentru aprobarea OUG privind noua schemă de compensare și plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, ale cărei efecte se produc deja. La propunerea PSD, se dezbate și posibilitatea ca respectivele efecte să se poată aplica și pentru luna ianuarie, ceea ce ar ușura foarte mult efortul financiar al cetățenilor și întreprinzătorilor, cu impact pozitiv asupra calității vieții și impulsionării activităților productive.

​Conform hotărârilor adoptate în Coaliție, guvernul și celelalte instituții abilitate sunt direct răspunzătoare de calitatea și respectarea termenelor agreate pentru atragerea fondurilor prevăzute în PNRR, necesare asigurării investițiilor în domeniul productiv și infrastructură. În acest fel este vizată creșterea accentuată și constantă a PIB, respectiv sustenabilitatea unor cheltuieli bugetare la nivel corespunzător cerințelor în Sănătate, Învățământ, Cercetare, pentru salarii, alocații, pensii.

​La solicitarea expresă a conducerii PSD, deși sunt încă ezitări și puncte de vedere diferite, se are în vedere, în timp scurt, posibilitatea renegocierii procentului de 9,4% din PIB alocat pentru pensiile românilor, printre cele mai mici din Europa, respectiv creșterea acestuia la 11,7%, apropiindu-se astfel de media de 13%, existentă la nivel european. O astfel de intenție, însemnând trecerea reală de la vorbă la faptă, a fost confirmată de ministrul PSD al Muncii, prin discuții la cel mai înalt nivel. Un pas important în creșterea calității vieții românilor a fost făcut deja de la 1 ianuarie a.c., dată de la care salariul minim brut pe țară a crescut cu 10,8%, fiind de 2550 lei.

​După împlinirea a 15 ani de la aderarea la UE, românii din țară și din diaspora solicită ca dezideratul cuprins în Programul de guvernare privind consolidarea profilului și rolului României în Europa să fie materializat concret prin admiterea țării în Spațiul Schengen. Acțiunile politico-diplomatice ale tuturor instituțiilor românești abilitate, desfășurate consecvent și argumentat, trebuie să influențeze decisiv și să impună recunoașterea, la toate nivelurile de decizie ale UE, a îndeplinirii tuturor criteriilor tehnice impuse și evidențiate în rapoartele de evaluare încă din anul 2011. Românii știu că nu se poate vorbi decât metaforic de calitatea de membru cu drepturi depline în UE, în condițiile menținerii mai mult decât subiective a României în afara Spațiului Schengen.

​Ca urmare a consolidării faptice a statului român de drept, a constituirii coaliției parlamentare care reflectă rezultatul democratic al votului românilor din decembrie 2020, tot în acest an, chiar de la începutul acestei sesiuni, se impune evaluarea strict obiectivă a îndeplinirii cerințelor impuse prin MCV, doar pentru primii trei ani de la aderarea în UE, dar „uitate” până astăzi în sarcina României, singurul stat aflat încă sub „lupa” acestui așa-zis mecanism care excede Tratatelor.

​Anul acesta, în luna martie, se împlinesc 18 ani de la aderarea României la NATO, iar în luna iulie, 25 de ani de la adoptarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. În toți acești ani, România și-a îndeplinit cu prisosință, cu efective sporite, cu profesionalism și jertfe, care au determinat o largă recunoaștere internațională, toate misiunile care i-au revenit în teatrele de operații, alături de aliați. De asemenea, de câțiva ani, chiar în condiții economice dificile, România și-a respectat angajamentul de a aloca anual 2% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, România a rămas și în prezent tributară politicii de aprobare a vizelor, eliminată demult pentru alte state sud-est europene. Respectivele restricții, impuse unui partener care s-a dovedit loial în atâția ani, se impune în mod necesar să fie ridicate într-un termen previzibil, cât mai scurt. Și acesta este un deziderat stringent al cetățenilor români, susținut de argumentul faptelor.

​Am prezentat, foarte succint, doar câteva din dorințele și așteptările românilor, indiferent de profesie, de vârstă ori de crez politic, pe care le vor consfințite prin legi și înfăptuite de către coaliția parlamentară majoritară și guvernul pe care îl susține, în beneficiul prosperității țării, al familiilor și afacerilor pe care le întreprind. Convingerea mea, ca și a majorității românilor, este că bilanțul din luna iunie a actualei sesiuni va demonstra acest lucru.