CINE ESTE FARA DE PACAT…..
Nu neapărat creștin practicant, ba chiar ateu convins de-ai fi și tot ar trebui ca un infim grăunte de omenie din tine să te lumineze spre a pricepe celebra povață biblică: “Cine este fără de păcat să arunce primul piatra!”
Decesul celui dintâi președinte al României ales democratic, deces liniștit și previzibil, prilejuit doar de vârsta înaintată și de boală, a scos la suprafață cea mai neașteptată și tulburătoare micime și strâmbătate sufletească a unora de lângă noi, nu puțini, nu săraci cu duhul, nu dintre cei care nu pricep mersul lumii și al timpurilor. DIMPOTRIVĂ!
Dacă niciodată nu l-am ridicat și nici nu-l ridic în slăvi pe defunct, asta nu mă împiedică să înțeleg și să afirm că dușmănia degradantă a acestor farisei nu este, de fapt, doar o ultimă batjocură față de cel care nu mai este, fie om de stat, fie simplu cetățean, ci o insultă publică la adresa românilor, a tradițiilor noastre creștine, a țării întregi. Dar, mai mult și mai semnificativ decât atât, față de cei sărmani cu duhul, care pot fi înțeleși și compătimiți, cei care și-au afirmat sus și tare ura și disprețul sunt undeva în fruntea țării, în Parlament, sunt miniștri care reprezintă România în lume, sunt primari de mari municipii, șefi de partid și instituții centrale, adică “oameni” care decid totul, care hotărăsc mersul societății, implicit destinul fiecăruia dintre noi.
Nu am crezut că va veni un timp în care voi trăi astfel de momente provocate de parlamentari și oameni de stat care se pretind elevați, dar cu sechele grave față de societatea românească și de țara de al cărei nume sfânt și-au agățat titulatura. Nu am crezut că rândurile pe care le scriu chiar în ziua înmormântării fostului președinte al României, om nu ferit de greșeală, dar decent, cultivat, promotor al dialogului, fără ifose și pretenții, vor fi rânduri de atitudine și revoltă față de micimea unor indivizi umani care, fără scrupule și viziune, răscolesc tumultul istoriei României, dar la edificarea căreia nu au avut și nici nu pot avea vreun merit viitor.
Cu convingerea fermă, ca întotdeauna, că voi fi pe deplin înțeles de majoritatea celor de bună-credință, îi desfid deschis și fără ocolișuri pe toți fariseii care, în aceste momente, citind-mi rândurile lipsiți de minimă pioșenie creștină, aruncă cu pietrele înnegrite de ura și micimea caracterului, educației și fățărniciei lor.
Dumnezeu să-l odihnească în veci pe omul Ion Iliescu, care a fost primul președinte ales al României democrate!
