SUNTEM O NAȚIUNE LIBERĂ ȘI INDEPENDENTĂ!
Acestea sunt cuvintele magice rostite de Mihail Kogălniceanu în Parlamentul României, în ziua de 9 mai 1877, cuvinte care ele însele au făcut și fac istorie mare, chiar și după aproape un secol și jumătate, cuvinte pe care le știe și a căror semnificație o simte lăuntric fiecare român în zestrea conștiinței sale naționale, de la tânăr la vârstnic și „de la vlădică la opincă”, oriunde s-ar afla pe drumul vieții. Sunt cuvintele a căror valoare a fost apărată, întregită și glorificată prin disciplina, voința, eroismul și jertfele ostașilor români pentru cucerirea fortificațiilor de la Grivița, Rahova, Plevna și Smârdan, calități recunoscute și elogiate în toate corespondențele de război. „Niciodată nu aș fi crezut să văd – scria un ziarist elvețian – atâta bravură la o trupă. Astăzi am ferma convingere că armata română merită să fie pusă lângă orice altă armată a Europei.” Astfel, din perspectiva istoriei, lupta pentru cucerirea Independenței de Stat este expresia îngemănării dintre consensul politic și sprijinul larg popular, care a dat greutatea necesară eforturilor diplomatice ale politicienilor ce au reprezentat interesele României la Congresul de Pace de la Berlin. Prin analogie, recunoscând importanța anului 1877 și a fermității demersurilor diplomatice care i-au urmat, am convingerea că, prin acestea, clasă politică românească, actuala guvernare beneficiază de un reper istoric remarcabil, insuficient valorificat și urmat în acțiunile și inițiativele pentru promovarea și apărarea intereselor naționale în instituțiile și organismele Uniunii Europene.
În context, ziua de 9 mai, care consfințește pentru totdeauna Independența de Stat a României, are și valențe politice multiple, aceasta fiind și data la care, an de an, sărbătorim și Ziua Europei. Din prima clipă a anului 2007, când România a devenit, de jure, membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, am constatat cu mândrie nedisimulată că valorile și principiile fundamentale promovate sunt identice cu valorile străvechi, profund umane, morale și creștine ale poporului român, cu principiile noastre de viață, de muncă, de înțelegere și bună vecinătate. Aceste realități neîndoielnice au constituit fundamentul integrării noastre depline, firești în ceea ce numim Europa Unită, în pofida iluziilor și speranțelor distorsionate ale deceniilor de totalitarism.
Beneficiile aderării României la Uniunea Europeană sunt multiple și indiscutabile, iar astăzi, contextul revenirii treptate la normalitate, după învingerea pandemiei, sunt convins că obligă partidele politice, pe fiecare om politic în parte să fructifice toate resursele de inteligență, competență și profesionalism, indiferent de proveniență, în proiecte cu efecte de durată pentru națiune, și nu să se piardă în campanii zgomotoase, a căror șubrezenie se răsfrânge în toate domeniile. Și pentru că o zi aniversară de o asemenea importanță și amplitudine nu se poate rezuma doar la cuvinte frumoase, cu sens unilateral, ci presupune în mod firesc și reciprocitate, îmi exprim convingerea că este timpul ca beneficiile pe care și România le oferă cu dărnicie Uniunii Europene să fie recunoscute, pe deplin meritoriu, chiar din acest an, prin aderarea țării la Spațiul Schengen, ale cărui cerințe tehnice sunt îndeplinite de mai bine de un deceniu, precum și în încetarea MCV, ca semn de reciprocitate și respect deplin.
În această zi de sărbătoare pentru România și pentru Europa, prețuindu-mi sincer istoria, înaintașii, oamenii lângă care trăiesc și muncesc, îmi exprim cu tărie crezul într-o Românie modernă, europeană, cu valențe sociale depline, într-o Europă Unită, într-un viitor comun, cu valori comune, mai sigur și mai bun pentru toți, în aceeași măsură.
La mulți ani României independente!
La mulți ani marii familii europene!
La mulți ani, dragi cetățeni europeni din România, oriunde v-ați afla!