CÂND VREA DOMNUL CU SĂRACUL…

Cu prea puțin timp în urmă ca să-l putem da definitiv uitării, un meditator cu “ghinion” în ale fizicii, apoi cocoțat o “peroadă” de 10 ani în cârca statului, fiind el plictisit nevoie-mare într-una din zile să-și tot numere casele luate pe daiboj în Hermannstadt, a făcut incredibilul efort de a silabisi accentuând ridicol și fără translator: “Romââniaaa… este un staat eșuaaat!” Mai către zilele noastre, chiar dacă vreunul dintre români ar fi avut abilitatea lui Nostradamus de a ghici viitorul, nici măcar acesta nu ar fi putut prevedea că după nefasta “peroadă” vom ajunge și mai de râsu’-plânsu’, conform zicalei: “Când vrea Domnul cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul!

Stimați prieteni români, ați intuit perfect. “Săracul” din proverb este țara, suntem noi toți și fiecare, cei ce producem, studiem, creăm, plătim taxele și impozitele cele mai mari din Europa. Problema este cu privire la “domnul “, scris dinadins cu literă mică nu numai pentru a exclude o nepermisă confuzie, ci în principal pentru că respectiva entitate este nu numai răspânditorul de bube în cap, ci însuși buba. Trebuie să recunoaștem că este rarisimă potriveala!

Ei bine, dragi români, pentru extirparea bubei inițiale s-a constituit, cum-necum, o coaliție de chirurgi și anesteziști, în general cunoscuți, care au acceptat pe cuvânt, dar mai mult pe încruntatelea din sprâncene (mare greșeală într-o asemenea operație periculoasă!), precum că acela venit cu mandat “de sus de tot” drept chirurgul-șef chiar ar fi un fel de profesor universitar în domeniu. Mai mult, acestuia i se și dusese vestea prin spitalele din provincie că ar lucra și cu două bisturie deodată, dar și fără anestezie. Odată pus pe treabă, “domnul” chirurg-șef a dat afară echipa din sala de operație, iar săracul cu bubița lui cea veche degeaba a gemut, a scrâșnit, a țipat, s-a zbătut, a implorat văzând cu groază pe trupul lui că are o bubă mai mare decât Ucraina la emigrație, precum și cele mai mari bube din UE la taxarea muncii, la impozite, la cheltuielile pe cetățean pentru sănătate, la prețuri, inflație, analfabetism funcțional, lectură etc. Norocul (fie la alții!) a fost că s-au găsit vreo 280 de reprezentanți ai familiei sărmanului bubos, care l-au demascat pe “domnul” chirurg-casap gen Matache din piața cu același nume.

Acum, problema nu este că multiplicatorul de bube, escoriații și vânătăi a fost dat afară, ci aceea că bagă zi și noapte bățul prin gardul spitalului precum că, fără el la bisturie, altă echipă este exclusă. Mai mult, “domnul” răspânditor de virusuri mai periculoase decât Ebola și-a alcătuit o formație ad-hoc de asistenți miopi, felceri, moașe și brancardieri nesterilizați, care îi cântă afon în strună, în speranța că nu vor rămâne din nou pe drumuri.

Deocamdată, “săracul” traumatizat de operația nereușită și trăgându-și bandajele după el, conform adevărului că tot pățitu-i priceput, privește și cu teamă, și cu suspiciune, și cu oarece îndoială, dar și un pic de speranță spre noul chirurg-șef, momentan fără echipă, chiar dacă este unul de intervenție tip SMURD la accident, venit cu înalt mandat și cu girofarul pornit.