„OF, VIAȚA MEA!”
Cum-necum, nu mai e prea mult timp până se vor împlini doi ani de când PNL și „asociații”, cu de la sine putere, au „privatizat” guvernarea în România oferind în schimb promisiuni de doi lei, manipulate prin nebăgare de seamă și cu iuțeală de mână mai ceva ca la alba-neagra. Apoi, ca niște bravi patroni de prăvălie ce se cred, au numit în mai toate domeniile slujbași potriviți ca nuca în perete pentru interesul general, dar destoinici nevoie-mare în a vinde românilor guvizii și babușca la preț de morun, iar altora, mai „de dincolo”, morunul la preț „promoțional” de babușcă. Bineînțeles, având permanent grijă să nu sufere „teșchereaua” jupânilor, dar nici ei să nu umble „coate-goale”. Concomitent, conform propriei păreri privind „dinamica” economiei de piață, adică reclama și concurența fac „miezul” negoțului, aceștia din urmă nu s-au sfiit nici o clipă să tragă cu coada ochiului la „reclama” parcă mai colorată și la „marfa” mai sclipicioasă a patronului de peste drum, apoi să treacă cu tam-tamul cuvenit la „tejgheaua” concurenței. Pentru un precar echilibru, ca să nu se iște prea mari invidii în coaliție, oarece mișcări „tactico-dansante” de du-te-vino au apărut și sub dublul patronat al USR PLUS, odată cu ceva pete de „dalmațieni” pe costumația anunțată în prealabil cu croiala „Fără penali”.
În atare situație economico-migraționist-negustorească și cu multă „marfă perisabilă” (a se vedea PNRR într-un interminabil „travaliu”, campanie de partid cu deplasări și „vizite de lucru” în teritoriu pe bani publici, alegeri locale la USR PLUS cu pumni și intervenția poliției etc.), dar și cu „marfă congelată” fără termen de garanție (irigații, programe pentru IMM, salarii, alocații, pensii), milioanele de români „de rând” sunt obligați de vicisitudinile traiului cotidian și de lipsa de predictibilitate a zilei de mâine să „fredoneze” din ce în ce mai des și cu dinții strânși celebrul refren al manelei „Of, viața mea!” Dar, spre deosebire de versurile lui Adrian Minune, în care este vorba despre un iubit părăsit de iubita ingrată, în maneaua scrâșnită de români este vorba despre milioanele celor care nu au fost iubiți niciodată cu adevărat de către actuala guvernare, ci doar li s-au trimis ocheade, zâmbete rujate direct peste sosul de la friptură și bezele cu tâlc. Ca atare, se întreabă acum „părăsiții”, cum ai putea să părăsești pe cineva pe care niciodată nu l-ai înțeles, apreciat și iubit? În concepția și acțiunea actualei coaliții guvernamentale, iată că se poate și „minunea” asta! „Of, viața mea!”
Dar, dragi români, pentru că și așa sunteți copleșiți de atâtea griji cotidiene, vă sfătuiesc să nu vă încărcați și cu grija tot mai apăsătoare a celor doi „viteji” liberali, fiecare cu mica dar zgomotoasa lui oștire de mercenari, care se vor înfrunta pentru șefie în septembrie a.c. Și cum nu se poate concepe oștire și atac fără fanfară și ansamblu, din „știri pe surse” am aflat că pentru bătălia care a început frontal, din studiourile de campanie deja răzbat frânturi de melodie și text ale noilor manele pentru cor și fanfară, precum „Șobolanii din corabia eșuată”, „Suflu nou cu trompete vechi”, „Am avut și eu un șef”, „Te-am plăcut, nu te mai plac”, „Când toca la Orban-Vodă”, „Barna pe uliță”, „Pe umeri stelele-i curg râu” etc. Pentru dumneavoastră însă, dragi români, deocamdată, dar poate că nu pentru prea mult timp, va rămâne în top celebra manea „Of, viața mea!”, cu accent dramatic pe ultimul vers al refrenului: „Tare necăjit mai sunt!”